- Silviu, tu ai experienţă atât în radio cât şi ca dj de club. Cum vei îmbina aceste două ingrediente pentru ca Rockzone să devină o reţetă de succes?

- Vreau să spun un singur lucru înainte de a începe propriu zis să răspund la întrebarea ta. Experiența în sine nu e chiar cel mai mare ajutor pe care îl ai. Cel puțin nu e determinantul integral. Eu cred că pentru a reuși să faci un lucru bine trebuie să îți placă, apoi să ai cât de cât habar de ceea ce faci sau ceea ce vei face și apoi să ai și puțină experiență pentru asta. Întotdeauna tot ce am făcut fie în fața microfonului, fie în fața platanelor, fie chiar în fața unei adunări considerabilă de oameni, a fost cu pasiune și entuziasm. Cele doua sunt din punctul meu de vedere două ingrediente extrem de importante făra de care nu poți face nimic cu adevărat mai ales că aici vorbim de o ocupație în mare parte vocațională. Eu ca și în celelalte proiecte în care sunt implicat voi face lucrurile cu aceeași atitudine entuziastă și cu aceeași  pasiune izvorâta direct din prima mea dragoste, muzica, aceeași pe care o am în toate lucrurile pe care le vreau făcute bine. Dar pot spune că viața în fața microfonului și a pupitrului m-a făcut să înteleg mai bine relația dintre public și muzică, mai bine spus dintre oameni și sunet. O relație ce constituie o condiție obligatorie a vieții pe pământ. Cum ar fi dacă nu ar mai exista sunet, în consecință, dacă nu ar mai exista muzică? Insuportabil, de neconceput. Astfel voi avea grijă ca la Rockzone să combin toate aceste elemente pe care le-am menționat încât să redefinesc cât mai aproape de realitatea acestă relație învizibilă dar plină de încărcătură emoțională între oameni și muzică încât timpul meu petrecut la Rockzone, adică cuvintele spuse și muzica aleasă să devină coloana sonoră a vieții de zi cu zi a celor ce ne ascultă.

- Rockzone înseamnă rock. E singurul radio din România unde se aude doar rock chiar și piese sau trupe din aria extremă a rock-ului. Ca și mulți alții am fost foarte dezamăgit când mult promovatul Rock Fm s-a dovedit a fi un radio pentru fete sau mai bine spus un radio cu un sound foarte ușor în care au luat cele mai chill piese din acest gen muzical, astfel eu numindu-l Pop Fm. Am fost dezamăgit de faptul că și în cazul unui anumit club deschis în același timp, campania promitea un stil de muzică pe care apoi nu l-am găsit deloc prezent în playlistul lor. De aceea când mi-a spus Mihai de Rockzone, am fost foarte încântat de faptul că va exista ceva rock 100% pe care să îl pot asculta și chiar să îmi bage adrenalină în sânge, asta în cazul meu. Și că tot mai întrebat cu ce se va impune pe piața radiourilor din România, e foarte simplu. În primul rând cu un produs real, ce se promovează , aia e, în al doilea rând cu singurul playlist de radio care atinge toate ariile rockului și chiar a metalului, în al treilea rând cu ceea ce trebuia să existe în România din 90” și nu s-a realizat.

- Vorbeşte-ne puţin despre emisiunile pe care le vei realiza, ce melodii vor putea fi ascultate în programele tale?

- Voi începe prin a spune cu mândrie că sunt tatăl al celui de-al doilea copil generat de mintea mea plimbăreață. Prin cel de-al doilea copil mă refer la Ctrl+Alt+Del (Control Alternative Delivery) o emisiune dedicată întegral culturii alternative. Cum prin cultura alternativă se înteleg foarte multe aspecte atât muzicale, sociale chiar și politice. Din acest motiv în această nouă emisiune și prin acest nou concept pentru show bussinesul românesc, că până la urmă din asta face parte și radioul, voi încerca să îmbin toate aceste aspecte plus spiritul diferit, altfel prin care voi aborda esența culturii alternative. Chiar dacă nu există un model clar al atitudinii și conținutului acestui fenomen eu voi fi eu însumi atât în fața microfonului cât și în ceea ce privește muzica ce se va perinda în playlisturile Ctrl+Alt+Del. Deobicei totul este standardizat, are o notă ce se regăsește peste tot și sună a copie ieftină importată din afară. Aș putea să dau multe exemple, dar prefer să nu, chiar dacă hater-ul din mine vrea asta. Important de știu că la Ctrl+Alt+Del veți auzi de la grunge, stil muzical ce a marcat nașterea alternativului în rock, post-punk, chir punk pâna la alternative metal, chiar coreală, metal core, hardcore punk, hardcore american, indie și multe alte subgenuri ce au fost cu totul și cu totul ignorate în România chiar dacă acestea au o bază mai mult decât numeroasă de fani. Așa că în fiecare joi de la 22.00 mă voi afla în zona generată de apăsarea tastelor  Ctrl+Alt+Del, în zona unde cultura alternativă atât muzical cât și social e la ea acasă.  Asta e doar una dintre emisiunile prezentate de mine. Cea de-a doua va fi Rockzone Top 40 unde după cum și numele sugerează veți avea porția săptămânală din cele mai bune piese rock, asta în fiecare sâmbata de la 14.00 la 18.00. De asemenea joi dimineață de la 10.00 la 14.00 voi prezenta Rock on Morning unde vă voi aștepta pentru o porție serioasă de râs, hate-uit și de muzică rock.

- Câteva cuvinte despre rock ...

- Rockul pentru mine este, a fost și va fi oaza mea de libertate. Chiar dacă e grunge, brutal technical death metal, funeral doom sau chiar punk întotdeauna îmi va injecta adrenalină și endorfine prin urechi în creier, oferidu-mi un veritabil orgasm auditiv. Relația mea cu rockul are aproximativ 14 ani de zile, astfel trecând prin toata gama de subgenuri și stiluri cât și trecând prin etapele în care nu întelegi ce asculți dar îți place extrem de mult pâna la etapa în care analizez cu atenție, depistez ușor imitațiile de prost gust și apreciez adevaratele capodopere. Mi-aș dori să existe mai mulți oameni care să asculte mai multe stiluri de rock, să asculte mai multe trupe, să aibă aceeași dorință să descopere trupe și stiluri noi, pe care o am și eu astfel să nu rămână cantonat în maxim 100 de trupe și tot ce sună altfel să i se pară aiurea. Pot spune că sunt dezamăgit de publicul românesc mai bine spus de comunitatea de rockeri/metaliști/punkeri etc din România care au preluat doar moda, estetica vizuală și modul de viață a membrilor trupelor, neavând cultura rock cu care la suprafață o arată fiind în mare parte forme fără fond. Dar întotdeauna există excepțiile cu care poți împărtăși pasiunea la un nivel profund și să faci schimburi de descoperiri făcute. Dar cum spuneam, rock înseamnă libertate. Și să îmi fie scuzate atitudinea discriminatoare dar sunt un hater trv kvl și sunt mândru de asta.

- Există un artist care te-a convertit la rock, un artist pe care îl stimezi tu foarte mult?

- Poate vă suna banal și poate va suna ca un clisee veritabil dar artistul mai bine spus trupa care m-a convertit la rock a fost Nirvana. Mulți vor spune că sunt trupa slabă, făra chestii complicate, bună doar pentru puștani. Pentru mine au fost cei care au venit cu energia și cu atitudinea care m-au transformat într-un rebel făra cauză, veritabil, specific vârstei la care mă aflam. M-am născut și am crescut o bucată mare de timp, până la 15 ani, în casa bunicilor mei de pe mamă, unde doar muzică clasică și jazz se asculta, bunicul meu fiind un împătimit al artelor fine. Astfel, atmosfera aceea chill începea să nu mă m-ai satisfacă per total și am căutat ca tot copilul curios de 7 ani prin casetele mamei și ale tatălui descoperind o carcasă albastră pe care scria cu galben Nirvana și uite cum am ajuns :))))). Da e foarte dubios pentru că pe lângă Nirvana cu care am început și va rămâne mereu în suflet, cum rămân primele iubiri, se adaugă o listă mult prea lungă din multe arii muzicale pe care cu timpul se tot îmbogățeste în ultimul timp fiind foarte interesat de tot ce înseamnă experimetal/ambiental. Pentru a-ți și da câteva exemple, Subheim, Deftones, Darkspace, Evoken, Worship, Paysage D”Hiver, Opeth, Porcupine Tree, Steve Wilson, Vulvectomy, Ulcerate, Angst Skvadron, Benighted, Can, Kraftwerk și lista poate continua câteva zile... Nu pot spune că am un top personal dar apreciez ori lucrurile bine executate, ori artiștii cu o atitudine pe care și eu o îmbrățisez, ori proiectele cu soundul experiemental, e dificil exact de explicat.

- Care ar fi cuvintele care te-ar defini, profesional şi personal...

- Asta este una dintre cele mai grele întrebări pe care am primit-o vreodata. Exact ca un CV, de aceea refuz să îmi fac unul. Nu pot și nici nu vreau să îți dau acele cuvinte care m-ar defini. Astfel cel mai bine îi las pe prietenii mei, colegii de facultate, colegii din radiouri, colegii din celelalte proiecte, fostele mele iubite și restul oamenilor care m-au cunoscut mai mult sau mai puțin să facă asta. Practic e o întrebare la care daca aș răspunde sincer aș fi luat drept un speciment pe care un soi aparte de narcisim îl caracterizează. Așa că ... îmi cer scuze asta e tot ce pot spune ... îți mulțumesc pentru întelegere.