Judas Priest a fost una din cele mai influente formatii de heavy metal din perioada anlor ’70s, fiind una din trupele reprezentative a celebrului New Wave of British Heavy Metal. Costumati in piele si lanturi trupa a dezvoltat un excelent melanj intre stilul gothic doom al celor de la Black Sabbat si rifurile si viteza celor de la Led Zeppelin, adaugand puternicile armonii ale chitarei two-lead; melanj ce le-a deschis drumul in topurile din perioasa 1975 - 1985, fiind si deschizatori de drum pentru ceea ce au insemnat stilurile speed si death.

Au luat fiinta in Birmingham, Anglia in 1970, membrii fondatori fiind chitaristul K.K. Downing si basistul Ian Hill. S-au alaturat ulterior Alan Atkins si tobosarul John Ellis. Primul concert l-au avut in 1971. Numele a fost preluat de la o formatie pe care Atkins o avusese inainte si provenea de la o melodie a lui Bob Dylan, nume pe care membrii formatiei l-au gasit potrivit pentru noua trupa.
Au participat la numeroase spectacole in 1971, pe parcursul anului Ellis a fost inlocuit cu Alan Moore inlocuit la randul sau cu Chris Campbell la sfarsitul aceluaisi an.

Dupa un an 1973 plin de concerte pe teritoriul Marii Britanii, Atkins si Campbell au parasit trupa fiind inlocuiti de vocalul Rob Halford si tobarul John Hinch. Dupa turul din 1973 au urmat concerte in Germania si Olanda in 1974; an in care semenaza si contractul cu o casa independenta britanica - Gull. Dupa lansarea primului album, in septembrie 1974, Rocka Rolla, Judas Priest l-a coptat si pe chitaristul Glenn Tipton. In 1975 au o evolutie apreciata la festivalul Reading Festival, dar apare si ruptura de Hinch si revenirea lui Alan Moore si nu in ultimul rand lansarea discului Sad Wings of Destiny, care s-a bucurat de recenzii pozitive. Totusi situatia financiara a trupei era in prag de colaps, au fost salvati de semnarea unui contract cu CBS Records. Sin After Sin (1977) a fost primul album aparut sub egida CBS; a fost inregistrat cu Simon Phillips, cel care ii luase locul lui Alan Moore, album care s-a bucurat de succes si a dus la primul turneu al trupei peste ocean cu inca o modificare in trupa Les Binks la tobe.

La revenirea in Regatul Unit au scos in 1978 Stained Class, album care a certificat pozitia de forta pe care o detinea trupa in industria heavy metal.

Dupa lansarea din 1979 a Hell Bent for Leather (Killing Machine in U.K.), au devenit marca inregistrata a miscarii New Wave of British Heavy Metal. Un numar impresionat de trupe au inceput sa adopte costumatia din piele si sunetul mult mai puternic, mai rapid si mai dur al lui Priest. A urmat in 1979 lansarea unui album live in Japonia – Unleashed in the East; album rasplatit cu discul de platina in America. Les Binks paraseste trupa in ‘79; e inlocuit cu fostul tobar de la trupa Trapeze - Dave Holland. Urmatorul album este scos in 1980 - British Steel, care urca direct pe locul 3 in topurile britanice si care are ca piese de rezistenta melodiile "Breaking the Law" and "Living After Midnight," si care obtine al doilea disc de platina pe taramuri americane. Urmeaza in 1981 Point of Entry, un alt album de succes.

La inceputul anilor '80, Judas Priest era o trupa ale carei concerte erau in topul preferintelor, lucru aratat si de titlul de best-selling recording artist.

Au marcat istoria muzicii cu melodia "You've Got Another Thing Comin'," de pe Screaming for Vengeance (1982) cu care au avut vanzari de peste 1.000.000 de copii. Doi ani mai tarziu Defenders of the Faith atinge aceleasi cote de popularitate desi incepusera sa apara formatii si stiluri noi pe piata muzicala care erau intr-o continua crestere. Trupa incearca sa se adpateze la noile cerinte si astfel apare Turbo(1986) unde baietii aduc o imagine noua pe scena si un nou sound prin introducerea sintetizatoarelor; albumul este vandut  in peste un milion de copii in America. Urmeaza un album live scos in 1987 Priest...Live! a fost primul album care nu a mai obtinut acelasi succes cu care se obisnuisera. De aceea Ram It Down (1988) a fost o intoarcere la radacinile metalului si o revenire a formatiei acolo sus in topuri. Dave Holland paraseste trupa si este inlocuit cu Scott Travis, bateristul cu care este scos in 1990 Painkiller. Memorabil ramane unul din concertele din Brazilia – Rock in Rio unde audienta a fost undeva la 100.000 de fani.
La finalul lui ’91 Halford paraseste formatia formandu-si propria formatie de thrash Fight.
Urmeaza o perioada mai dificila in istoria trupei pana in 1996 cand il coopteaza pe vocalul Tim "Ripper" Owens un pusti al carui vis, de a fi vocalul Judas Priest, se indeplinise(a fost facut si un film pe tema asta, “Rock Star” care l-a avut in distributie pe Mark Wahlberg, film de care ulterior formatia s-a disociat public). Au urmat doua albume Jugulator(1997) si Demolition(2001) si 2 albume live Live Meltdown in ’98 si Live in London.

In 2003 trupa hotaraste sa se reuneasca in formula cu Halford vocal si sa realizeze un proiect mamut – Metalogy Box. Au loc doua tururi care au avut un mare succes dar si despartirea amiabila de Owens. Revenirea lui Halford a adus fanii din nou langa formatie. In 2005 apare albumul Angel of retribution scos la Sony Music/Epic Records. A urmat turneul de promovare Retribution tour.
In 2008 are loc aparitia albumului Nostradamus, unul in care formatia a folosit o multitudine de orghestratii simfonice si de coruri, un album conceptual care este ceva nou in modul de abordare al formatiei. Au loc turnee de promovare in europa in 2009, la care Judas canta alaturi de Testament si Megadeth, cat si turneul din america unde performeaza alturi de WhiteSnake.

Pentru 2011 si 2012, Judas Priest anunta marle turneu Epitaph World Tour, au spus ca va fi ultimul al trupei, dar speram nu si retragerea.

Cine nu a ascultat Judas pana acum sau cine nu a luat in serios influenta pe care au avut-o baietii din Birmingham asupra heavy metalului ar fi bine sa o faca. Acesti rebeli imbracati in piele si zale au lasat in urma(si sper sa mai lase) o mostenire impresionanta, au facut practic istorie in ceea ce priveste metalul si au influentat o multime de trupe de succes.

Vocea lui Halford va ramane una din pietrele de capatai ale rockului dur si va fi greu de egalat in notorietate.  Speram ca Epitaph nu va fi decat o retragere de pe scene, nu si din studiou, si vom mai avea parte de macar un album din partea acestor giganti ai rockului. Jos palaria Judas si va ramanem pe veci recunoscatori.

DISCOGRAFIE JUDAS PRIEST